Simptome, cauze, tratament și dietă ale atacului de gută

Guta este una dintre cele mai frecvent referite tulburări medicale din istoria omenirii. Guta este rezultatul unei anomalii a capacității organismului de a procesa acidul uric. Acidul uric se acumulează fie din cauza aportului prea mare de acid uric (din alimente bogate, cum ar fi ciocolata, fructele de mare sau vinul roșu), fie din cauza incapacității organismului de a-l procesa. Acidul uric se cristalizează apoi în articulații - în principal degetele de la picioare, glezne, mâini și încheieturi - provocând inflamația dureroasă a unui atac de gută (artrita gută). În cazurile severe, acidul uric crescut poate provoca pietre la rinichi și blocaje ale sistemului de filtrare renală (tubuli), iar apoi leziuni permanente ale rinichilor sau chiar insuficiență renală.

Guta este mai frecventă la bărbați decât la femei. De asemenea, este mai frecventă mai târziu în viață, majoritatea pacienților având atacuri după vârsta de 50 de ani. Dacă părinții tăi au gută, atunci ai și un risc crescut de a face gută.

Factorii de risc pentru gută includ:

• Obezitatea
• Creștere excesivă în greutate
• Consum moderat până la mare de alcool
• Tensiune arterială crescută
• Funcție anormală a rinichilor

Unele medicamente, cum ar fi diureticele (pastilele de apă) și un nivel scăzut de hormoni tiroidieni pot fi, de asemenea, factori de risc pentru apariția atacurilor de gută.

Articulația mare de la baza degetului mare (prima articulație metatarsofalangiană metatarsalfilangiană) este cel mai frecvent loc pentru un atac de gută, cu toate acestea, orice altă articulație poate fi afectată. Cel mai frecvent, alte articulații afectate sunt gleznele, genunchii, încheieturile, degetele și coatele.

Pacienții cu atacuri de gută suferă un debut rapid al durerii în articulația afectată, urmată de umflare, roșeață și sensibilitate severă. Unii experimentează dureri atât de intense încât până și atingerea ușoară a unui cearșaf de pat pe articulație este chinuitoare. Aceste atacuri dureroase pot dura de la ore la câteva zile. În cazurile de inflamație cronică, atacul poate dura câteva săptămâni. Din păcate, pacienții cu gută sunt expuși riscului de atacuri repetate de artrită gutoasă.

Articulația mare de la baza degetului mare (prima articulație metatarsofalangiană) este cel mai frecvent loc pentru un atac de gută, dar alte articulații afectate frecvent sunt gleznele, genunchii, încheieturile, degetele și coatele.

În articulație se pot forma bulgări de țesut inflamat cu accese repetate de gută sau în cazuri prelungite. Aceste bulgări se numesc tofi.

Unele dintre articulațiile mai mari ale corpului au în jurul lor un sac plin cu lichid care acționează ca un amortizor de șoc numit bursă. O bursă ajută și la mecanica mișcării articulației. Dacă guta provoacă inflamația și umflarea bursei se numește bursită.

Guta este de obicei diagnosticată de un medic pe baza locației articulației inflamate și a antecedentelor de atacuri similare netraumatice de durere și umflare. Cel mai de încredere (dar nu întotdeauna necesar) test pentru confirmarea gutei este o artrocenteză. Artrocenteza este o procedură prin care lichidul este extras (aspirat) dintr-o articulație inflamată cu un ac și o seringă, folosind o tehnică sterilă și un anestezic local, cum ar fi lidocaina. Lichidul este trimis la un laborator unde este analizat pentru prezența cristalelor de acid uric.

Lichidul extras de o artrocenteză este analizat într-un laborator la microscop pentru prezența cristalelor de acid uric. Analiza fluidelor poate exclude și alte cauze ale inflamației, inclusiv infecțiile bacteriene.

Cristalele de acid uric asemănătoare acului sunt cel mai bine văzute cu un microscop.

A rămâne bine hidratat este cel mai bun mod de a preveni atacurile de gută. Bea multă apă pe tot parcursul zilei. Hidratarea adecvată scade, de asemenea, riscul apariției pietrelor la rinichi sau a disfuncției renale ca urmare a acumularii de acid uric.

Evitați alcoolul sau beți doar cu moderație extremă dacă ați avut atacuri de gută în trecut. Alcoolul afectează metabolismul acidului uric al organismului și poate determina acumularea acestuia (hiperuricemie). Dacă nivelurile de acid uric se acumulează în sistemul dumneavoastră, poate precipita un atac de gută în articulații.

Alimentele bogate în purine precum crustaceele sau carnea de organe (ficat, rinichi, creier, turte) pot duce la atacuri de gută. Organismul transformă purinele în acid uric, care la rândul său duce la atacuri de gută.

Scăderea totală în greutate este, de asemenea, o modalitate de a evita atacurile de gută. O dietă săracă în grăsimi și calorii, combinată cu un regim regulat de exerciții fizice poate ajuta la scăderea probabilității unui atac de gută.

Guta este o afecțiune foarte dureroasă. Calmantele durerii și medicamentele antiinflamatoare sunt pilonul de bază al tratamentului pentru gută. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), colchicina (Colcrys) și corticosteroizii sunt utilizați pentru a reduce inflamația articulațiilor.

Alte medicamente, cum ar fi probenecidul (care ajută organismul să excrete acidul uric în exces) și alopurinolul (Zyloprim, Aloprim), (care scade cantitatea de acid uric formată de organism) sunt utilizate pentru gestionarea tulburărilor metabolice de bază care provoacă hiperuricemie și gută. Aceste medicamente scad nivelurile crescute de acid uric din sânge.

Cercetările sunt în desfășurare pentru a găsi noi strategii de prevenire a gutei. Sunt dezvoltate noi medicamente pentru a împiedica organismul să aibă niveluri ridicate de acid uric și pentru a reduce probabilitatea unui atac de gută dureros.