Boli de inimă: cauzele unui atac de cord

Boala de inimă se referă la afecțiuni care implică inima, vasele, mușchii, valvele sau căile electrice interne responsabile de contracția musculară. Condițiile frecvente ale bolilor de inimă includ:

• Boală arterială coronariană
• Insuficienta cardiaca
• Cardiomiopatie
• Boala valvelor cardiace
• Aritmii

Boala coronariană, cel mai frecvent tip de boală cardiacă din SUA, este principala cauză a atacurilor de cord.

Cunoașteți etapele unui atac de cord? Când o arteră coronară este blocată (de obicei de un cheag de sânge), o zonă a țesutului cardiac își pierde aportul de sânge. Această reducere a sângelui poate deteriora și/sau ucide rapid țesutul cardiac, așa că sunt necesare tratamente rapide într-un departament de urgență și/sau suită de cateterism pentru a reduce pierderea de țesut cardiac. Pierderea țesutului cardiac din cauza unui blocaj poate provoca simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație, slăbiciune și chiar moarte. Tratamentele rapide au redus în ultimii ani numărul deceselor cauzate de atacuri de cord. Aproximativ 790.000 de oameni suferă de atacuri de cord în SUA în fiecare an.

Următoarele sunt posibile simptome ale unui atac de cord:

• Durere în piept (se poate răspândi la spate, gât, brațe și/sau maxilar)
• Ameţeală
• Greață, vărsături
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
• Dificultăți de respirație
• Unele persoane pot prezenta anxietate, indigestie și/sau arsuri la stomac (unele femei pot prezenta acestea ca simptome predominante în loc de durere în piept)
• Slăbiciune
• Amețeli
• Izbucnind într-o transpirație rece

Femeile pot prezenta semne și simptome diferite de atac de cord decât bărbații. Durerea maxilarului, dificultăți de respirație și greața și vărsăturile pot fi mai frecvente la femeile care au infarct miocardic decât la bărbați.

Deși unele femei prezintă simptome de durere în piept, un număr mare de femei nu vor prezenta durere în piept. În schimb, femeile au de obicei un set diferit de simptome de atac de cord.

Cunoașteți aceste simptome de atac de cord la femei

• Aritmii
• Tuse
• Arsuri la stomac
• Pierderea poftei de mâncare
• Starea de rău

Astfel de simptome la femei pot provoca întârzieri în diagnosticare dacă simptomele nu sunt considerate posibile semne de boală cardiacă. Întârzierile în diagnosticare pot provoca leziuni suplimentare ale țesutului cardiac sau chiar moartea. Femeile ar trebui să facă mișcare, să renunțe la fumat și să-și vadă medicul pentru controale regulate pentru a monitoriza factorii de risc pentru bolile de inimă.

Boala coronariană (CAD) apare atunci când placa, o substanță lipicioasă, îngustează sau obstrucționează parțial arterele coronare (cum ar fi materialul lipicios care oprește un pai) și poate duce la reducerea fluxului sanguin. Acest flux sanguin redus poate provoca dureri în piept (angină), un semn de avertizare al potențialelor probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord. Placa poate prinde, de asemenea, mici cheaguri de sânge, blocând complet o arteră coronară brusc, ducând la un atac de cord.

Placa poate apărea în artere coronare și alte artere (de exemplu, arterele carotide). Unele plăci pot fi tari sau ferme la exterior, dar moale și moale sau lipicioase la interior. Dacă zona tare, asemănătoare cochiliei, se deschide, componentele sanguine precum trombocitele și cheaguri mici de sânge pot forma un cheag mare și pot bloca eficient fluxul de sânge prin arteră. Țesutul inimii din aval de cheag suferă apoi din cauza lipsei de sânge și poate fi deteriorat sau poate muri.

Dacă dumneavoastră sau o persoană dezvoltați simptome ale unui atac de cord, nu întârziați obținerea asistenței medicale. Sună la 911 sau cere pe cineva să te sune. Nu conduceți dumneavoastră sau alte persoane la spital, deoarece personalul serviciilor medicale de urgență (EMS) 911 poate începe imediat tratamentul de bază. Întârzierea îngrijirii poate duce la leziuni cardiace crescute sau deces. Cu cât simptomele de atac de cord sunt identificate mai devreme, cu atât pacientul poate fi tratat mai repede, maximizând șansele unui rezultat bun.

Un atac de cord poate provoca și alte anomalii pe lângă blocarea fluxului sanguin. De exemplu, moartea subită cardiacă poate apărea atunci când semnalele electrice ale inimii devin neregulate (aritmii). Atunci când țesutul inimii care este responsabil pentru stimulul electric regulat al contracțiilor mușchiului inimii este deteriorat, inima încetează să pompeze în mod eficient sângele. Moartea apare de obicei în câteva minute după ce inima încetează să mai pompeze sânge. În consecință, resuscitarea coronariană pulmonară rapidă (RCP) și o restabilire a activității electrice organizate (de obicei realizată prin șoc electric cu un defibrilator) pot restabili pomparea eficientă a sângelui. Această acțiune poate salva vieți pentru unele persoane.

Persoanele care observă că bătăile inimii lor sunt anormal de rapide, lente sau neregulate pot experimenta impulsuri electrice neregulate cunoscute sub numele de aritmii. De asemenea, pot avea simptome de slăbiciune, dificultăți de respirație și anxietate. Aritmiile pot altera, încetini sau chiar opri capacitatea inimii de a pompa sânge. În consecință, persoanele cu aritmii ar trebui să solicite îngrijiri medicale de urgență, mai ales dacă aritmia este persistentă sau provoacă orice simptome legate de simptomele atacului de cord, cum ar fi durerea în piept. Fibrilația ventriculară și fibrilația atrială sunt două exemple de aritmii. Fibrilația atrială poate crește riscul unui accident vascular cerebral.

Cardiomiopatia este o afecțiune indicată de mușchiul cardiac anormal. Mușchii anormali îngreunează inima să pompeze sânge în restul corpului.

Principalele tipuri de cardiomiopatie

• dilatat (mușchi întins și subțire)
• Hipertrofic (mușchiul inimii îngroșat)
• Restrictiv (problemă rară în care mușchiul inimii nu se întinde normal, astfel încât camerele inimii nu se umplu corect cu sânge)

Semne și simptome de cardiomiopatie

• Dificultăți de respirație
• Oboseală
• Umflarea picioarelor, gleznelor și/sau picioarelor
• Tușind când se află întins
• Ameţeală
• Dureri în piept
• Bătăi neregulate ale inimii

Insuficiența cardiacă (numită și insuficiență cardiacă congestivă) înseamnă că acțiunea de pompare a inimii nu poate satisface cererea de sânge a organismului; nu înseamnă că inima nu reușește să pompeze - înseamnă o insuficiență într-un aspect al capacității inimii de a îndeplini o funcție altfel normală. Simptomele și semnele sunt aproape identice cu cele observate cu cardiomiopatie. Majoritatea cazurilor de insuficiență cardiacă sunt insuficiență cardiacă cronică, de lungă durată.

Un defect cardiac congenital este un defect în dezvoltarea inimii ca organ care este de obicei observat pentru prima dată la naștere, deși unele nu se găsesc până la vârsta adultă. Există multe tipuri de defecte cardiace congenitale și câteva nu necesită tratament, dar altele pot avea nevoie de reparații chirurgicale. Asociația Americană a Inimii enumeră cel puțin 18 tipuri distincte de defecte cardiace congenitale - multe dintre ele au variații anatomice suplimentare.

Defectele cardiace congenitale îi pun pe acești pacienți la un risc mai mare de a dezvolta aritmii, insuficiență cardiacă, infecții ale valvelor cardiace și alte probleme. Un cardiolog (adesea un cardiolog pediatru) trebuie consultat cu privire la modul de tratare a acestor defecte. Progresele recente au permis chirurgilor să repare multe dintre aceste defecte, astfel încât pacientul să poată continua să se dezvolte normal.

Cele mai frecvente defecte cardiace congenitale sunt problemele cu valvele cardiace și găurile din pereții inimii.

Activitatea electrică a inimii poate fi văzută cu un EKG (numit și ECG sau electrocardiogramă). EKG-urile sunt teste care oferă medicului informații importante despre ritmul inimii, deteriorarea inimii sau un atac de cord și pot oferi alte câteva informații importante sau indicii despre starea pacientului. În plus, EKG-urile pot fi comparate cu EKG-urile trecute și viitoare pentru a vedea modificări ale activității electrice a inimii în timp sau după tratamente.

Un test de stres măsoară capacitatea inimii dumneavoastră de a răspunde la cererea organismului de a avea mai mult sânge în timpul stresului (exercițiu sau muncă). O măsurare continuă a activității electrice a inimii (un EKG continuu sau o bandă de ritm) este înregistrată împreună cu ritmul cardiac și tensiunea arterială, pe măsură ce stresul (exercițiul) unei persoane crește treptat pe o bandă de alergare. Informațiile ajută să arate cât de bine răspunde inima la cerințele organismului și pot oferi informații care să ajute la diagnosticarea și tratarea problemelor. Poate fi folosit și pentru a vedea efectele tratamentului asupra inimii.

Mulți oameni au simptome intermitente, cum ar fi durere intermitentă în piept sau senzații ocazionale ale inimii care bat mai repede sau neregulat. Cu toate acestea, EKG-ul lor nu arată nicio modificare. Pentru a detecta aceste modificări intermitente, un dispozitiv numit monitor Holter poate fi purtat câteva zile pentru a înregistra funcția electrică a inimilor.

Un monitor Holter este similar cu un test de stres, dar este purtat timp de 1 sau 2 zile și oferă o înregistrare continuă asemănătoare EKG a activității electrice a inimii în acele zile. Majoritatea medicilor vor cere pacientului să țină un jurnal de bord cu timpul în care efectuează anumite activități (de exemplu, mersul pe jos o milă începând cu ora 7:20 și se termină la 7:40) și să enumere orice simptome (de exemplu, „scăderea experimentată a respirație sau bătăi neregulate rapide ale inimii la 7:35"). Înregistrările monitorului Holter pot fi apoi examinate în funcție de momentul în care au apărut anumite simptome.

Radiografia toracică poate oferi informații limitate despre starea inimii dumneavoastră. Razele X toracice sunt folosite pentru a oferi medicului o vedere atât a inimii, cât și a plămânilor pentru a ajuta la determinarea dacă există anomalii. Aceste două raze X arată o inimă relativ normală în stânga. În radiografia dreaptă, o inimă mărită (în principal ventriculul stâng) este ușor de văzut și sugerează că camera principală de pompare a inimii nu funcționează normal. În plus, razele X pot arăta acumulare de lichid în plămâni, posibil din cauza insuficienței cardiace.

O ecocardiogramă este o imagine în mișcare în timp real a unei inimi funcționale, realizată prin utilizarea undelor sonore (ultrasunete) pentru a genera imagini. Ecocardiogramele folosesc aceeași tehnologie neinvazivă folosită pentru a examina fătul în timpul sarcinii. Poate arăta cât de bine funcționează camerele și valvele cardiace (de exemplu, acțiunea eficientă sau slabă de pompare, fluxul sanguin prin valve), înainte și după tratamente, precum și alte caracteristici.

Scanările specializate de tomografie computerizată cardiacă (CT) sau „CT-uri cardiace” pot oferi imagini 3-D detaliate ale inimii. Imaginile pot fi manipulate pentru a căuta acumularea de calciu (placă) în arterele coronare sau pentru a oferi imagini ale unor astfel de structuri interne ale inimii, cum ar fi valvele sau grosimea peretelui. CT poate fi, de asemenea, utilizat pentru a examina anatomia normală a inimii sau defecte congenitale. Informațiile dintr-un CT pot oferi o perspectivă asupra mai multor probleme ale bolilor cardiace.

Placa din arterele cardiace poate fi o problemă gravă, chiar punând viața în pericol, la unii pacienți. Diagnosticarea blocajului cu plăci a arterelor coronare și tratamentele pentru blocaje au îmbunătățit viața multor pacienți cu boală coronariană. Cateterismul cardiac este o tehnică care poate oferi atât informații de diagnostic, cât și metodologie terapeutică într-o singură procedură. Tehnica este invazivă și poate fi folosită pentru a detecta blocajele inimii care declanșează atacuri de cord.

Cum funcționează cateterismul cardiac

• Un tub subțire este plasat într-un vas de sânge în picior sau braț și introdus în inimă și în deschiderea unei artere coronare.
• Colorantul este introdus în tub și intră în arteră.
• Un aparat special de raze X imaginează colorantul, arătând îngustarea sau blocarea arterei.
• Același tub poate fi folosit cu vârfuri speciale pentru a deschide artera coronară prin angioplastie (balonul mic este umflat) sau folosit pentru a plasa o plasă de sârmă (stent) care se extinde pentru a menține artera deschisă.

Cele mai multe tipuri de boli de inimă sunt cronice, dar progresive lent, cum ar fi insuficiența cardiacă sau cardiomiopatia. Încep cu simptome minore care adesea se agravează încet și necesită tratament medical pe termen lung.

Simptome care pot rezista tratamentului

• Umflarea gleznei
• Oboseală
• Retenție de fluide
• Dificultăți de respirație

Modificările stilului de viață pot deveni necesare (de exemplu, oxigen la domiciliu, activitate limitată.)

Luați medicamentele prescrise de medicul dumneavoastră. Urmați dieta medicului și planul de exerciții fizice pentru dvs. Dacă aveți simptome noi sau care se agravează, consultați imediat medicul dumneavoastră.

Progresele în medicamentele care pot ajuta la reducerea simptomelor și la încetinirea afectării bolilor de inimă au ajutat majoritatea pacienților cu boli de inimă. Sunt disponibile medicamente pentru a face următoarele:

• Scăderea tensiunii arteriale (antihipertensive)
• Rată scăzută a bătăilor inimii (beta-blocante)
• Scăderea nivelului de colesterol pentru a reduce placa (dietă, statine)
• Ajută la stabilizarea ritmurilor cardiace anormale (ablație, stimulatoare cardiace)
• Reduce sau previne coagularea arterelor coronare (diluanți ai sângelui)
• Îmbunătățiți capacitatea de pompare a inimii unei persoane cu boli de inimă (agenți inotropi)
• Eliminați excesul de lichid din sistem și reduceți volumul de sânge (diuretic)

Luați medicamente cardiace prescrise de medicul dumneavoastră pentru a vă controla starea. Nu săriți niciodată peste dozele de medicamente și nu încetați să le luați fără a vorbi mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Alte tratamente pentru bolile de inimă implică tehnici speciale precum angioplastia și plasarea stentului.

Angioplastie pas cu pas

• Un cateter subțire sau un tub (stent) este plasat într-o arteră coronară și este trecut printr-o obstrucție ca un cheag.
• Un balon este umflat și împinge deoparte obstrucția.
• Balonul este apoi dezumflat lasand artera deblocata, permitand astfel un flux sanguin bun.
• Adesea, după angioplastie, un tub cu plasă extensibilă este apoi introdus și extins, întărind artera pentru a o împiedica să se prăbușească.

Asistentele vor aplica presiune pe zona în care a fost introdus cateterul timp de cel puțin 15 minute. Pacientul trebuie să stea întins pe spate câteva ore pentru a minimiza riscul de sângerare. Medicul va ordona pacientului să evite ridicarea obiectelor grele și să evite angajarea într-o activitate fizică intensă pentru o anumită perioadă de timp după procedură, de obicei 1 până la 2 zile.

Arterele coronare ale unor pacienți nu sunt candidate bune pentru angioplastie și/sau stenturi. Astfel de pacienți pot beneficia de o altă tehnică de tratament numită operație bypass. Operația de bypass are loc atunci când un chirurg îndepărtează un vas de sânge dintr-o parte a corpului (piept, picioare sau brațe) și îl folosește pentru a conecta o parte deschisă a unei artere coronare la o altă parte deschisă, ocolind astfel zona care a blocat fluxul sanguin. . Adesea, chirurgul poate avea nevoie să ocolească mai mult de o arteră.

Decizia de a încerca și stentarea unei artere coronare versus efectuarea unei operații de bypass este de obicei recomandată pacientului de către cardiologul și un chirurg cardiac. Operația de bypass se face de obicei dacă arterele coronare sunt îngustate sau blocate în mai multe locuri.

Procedura este cunoscută sub denumirea de bypass coronarian (CABG). Medicul va preleva vase de sânge dintr-o altă parte a corpului și le va grefa pe inimă pentru a ocoli una, două, trei sau mai multe artere coronare blocate. Procedura necesită o ședere în spital după aceea pentru a se recupera.

Condițiile de sănătate, stilul de viață, vârsta și istoricul familial vă pot crește riscul de boli de inimă. Deși bărbații, chiar și la o vârstă mai fragedă, prezintă un risc mai mare de boli de inimă decât femeile, bolile de inimă sunt în continuare ucigașul numărul unu de ambele sexe (aproximativ 611.000 de decese totale/an). Aproximativ 735.000 de oameni din SUA suferă un atac de cord în fiecare an. Persoanele cu antecedente familiale de boli de inimă, care fumează și care sunt obezi au un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă. Aproximativ jumătate dintre americani (47%) au cel puțin unul dintre cei trei factori cheie de risc pentru boli de inimă, inclusiv hipertensiune arterială, colesterol ridicat sau fumat. Aproximativ 80 de milioane de oameni din SUA au o formă de boală cardiacă. Este principala cauză de deces la bărbați și femei din SUA

Adesea, factorii de risc pentru bolile de inimă pot fi gestionați sau diminuați prin metode simple. Factorii de risc obișnuiți pentru boli de inimă includ următorii:

Riscurile bolilor de inimă pe care le puteți controla sau modifica

• Diabet
• Colesterol crescut
• Tensiune arterială crescută
• Lipsa activității fizice
• Renunțe la fumat

Acești factori de risc pot fi reduceți prin simpla alegere a unui stil de viață sănătos și luând medicamente. Medicul dumneavoastră primar vă poate ajuta cu alegerile și medicamentele dumneavoastră. Stresul, supraponderalitatea sau obezitatea și consumul de alcool contribuie la factori de risc pentru bolile de inimă. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cum să vă reduceți riscul.

Mulți cercetători sugerează că unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate face o persoană pentru a reduce riscul de boli de inimă este să renunțe la fumat. Fumatul crește riscul unei persoane de boli de inimă de la 2 la aproximativ 4 ori mai mare decât nefumătorii. Fumatul poate deteriora mușchiul inimii, vasele sale de sânge, poate crește tensiunea arterială, poate crește nivelul de monoxid de carbon și poate reduce oxigenul disponibil pentru țesutul inimii.

Oamenii care nu fumează, dar sunt expuși la fumatul pasiv sunt expuși unui risc mai mare de boli de inimă decât cei care nu sunt expuși la fumatul pasiv. Deși peste 135.000 de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor de inimă legate de fumat, nu este niciodată prea târziu să te lași de fumat, deoarece odată ce te lași, riscul de boli de inimă începe să scadă aproape imediat. Potrivit Asociației Americane a Inimii, în SUA există 480.000 de decese din cauza bolilor legate de fumat în fiecare an.

Nu renunta la activitati daca ai un atac de cord. Dacă o persoană suferă un atac de cord, este totuși posibil să dezvolte un stil de viață sănătos. Mulți medici recomandă pacienților lor să participe la un program de dezintoxicare cardiacă și să învețe cum să evite țigările, să dezvolte o dietă sănătoasă și să devină mai activi. Toate aceste schimbări pot ajuta inima unei persoane să se recupereze și să funcționeze mai bine și să reducă șansa de apariție a unor probleme cardiace suplimentare.

Aproximativ 20% dintre persoanele cu vârsta peste 45 de ani vor suferi un alt atac de cord în decurs de 5 ani de la primul atac de cord. Reduceți riscul de apariție a viitoarelor probleme cardiace mergând la întâlniri de urmărire cu medicul dumneavoastră și luând medicamente conform prescripției. Participați la reabilitarea cardiacă și căutați sprijin de la cei dragi și ajutor extern dacă aveți nevoie. Gestionați factorii de risc pentru bolile de inimă pe care îi puteți controla pentru a reduce riscul apariției viitoarelor probleme cardiace.

Prevenirea bolilor de inimă și reducerea riscului este posibilă printr-un stil de viață sănătos. Componentele de bază ale unui stil de viață sănătos pentru inimă includ:

• Nu fumați și nu vă opriți niciodată să fumați țigări (și să utilizați alte produse din tutun)
• Mâncați o dietă nutritivă (multe legume și fructe, mai puține grăsimi, zaharuri și carne)
• Fă cel puțin 30 de minute de mișcare aproape în fiecare zi
• Evitați alcoolul sau nu consumați mai mult de 1 băutură pe zi pentru femei și nu mai mult de 2 băuturi pe zi pentru bărbați
• Dacă este necesar, obțineți controlul medical al diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale și colesterolului
• Încurajează-ți prietenii și familia să te ajute. Poate ar putea beneficia de exemplul tău bun!

Cunoaște-ți istoricul familial de boli de inimă. Gestionați-vă nivelul de stres. Cunoașteți semnele de avertizare ale atacului de cord și accidentului vascular cerebral și acționați rapid dacă observați semne și simptome la dumneavoastră sau la alții. Monitorizați-vă glicemia și urmăriți semnele și simptomele diabetului. Fii atent la sforăit; poate indica că aveți apnee în somn, ceea ce crește riscul de boli de inimă, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral.

O cheie majoră pentru prevenirea, recuperarea și încetinirea bolilor de inimă este o dietă sănătoasă pentru inimă. Majoritatea medicilor de inimă recomandă următoarele alimente.

Alimente sănătoase pentru inimă

• Fructe
• Leguminoase
• Legume
• Cereale integrale

Alimente care pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol

• Nuci
• Uleiuri vegetale
• Semințe

Consumul de pește de aproximativ două ori pe săptămână este o sursă bună de proteine, fără grăsimile găsite în carnea roșie. Unii cercetători au sugerat că o dietă mai asemănătoare cu cea vegetariană poate inversa de fapt unele aspecte ale bolii coronariene, cum ar fi dimensiunea plăcii. Limitați-vă aportul de grăsimi saturate, grăsimi trans, carne roșie, zahăr, băuturi îndulcite cu zahăr și sodiu pentru a vă proteja inima și vasele de sânge.

În timp ce bolile de inimă sunt tratabile prin multe metode, prevenirea sau vindecarea printr-un stil de viață rezonabil pare a fi una dintre cele mai bune modalități de a reduce această problemă de sănătate răspândită.